melodii si clipuri dragi inimilor noastre...acceptam si dedicatii:p

am inceput in forta,nu?

super forta ....BRAVOOOOOOOOOO

Frumos inceput asa este...

guns n' roses





linkin park

si acum o dedicatie...astazi avem o sarbatorita...
cu mult drag, pt tine Nicol

si...din inima...pt inima!

imi plac foarte mult








imi place cum suna vocea lui Dan si iubesc accentul asta ruso-moldovean

vaiii ce surpriza!!!!!!!!!!
mah , am avut o revelatie mi-am dat seama ca a plecat din poze frumoasa si a ramas bestia ...

:albino:

Vreau sa ma trezesc cu tine,
Vreau să fiu acolo, atunci când deschizi ochii
Vreau ca tu sa fii,
Primul lucru pe care l-as vedea
Vreau sa ma trezesc cu tine....

Melodia a scris:

http://www.flektor.com/view/_1233754339_143964_88190_0_2_015_022

multumesc melo...cum stii tu, sa pui intotdeauna ce trebuie si cand trebuie!!!!


imi place enorm ce vad....si ce aud!....

ms,ms...ma simt onorata cand mi se apreciaza talentul

pe orice topic o sa intri bibi...o sa-mi citesti msg
ne e dor de tineeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
fa-ti timp macar 2 min si pt noi!
https://www.youtube.com/watch?v=gLugW2pySxA&feature=PlayList&p=DA962F62B1A842F4&playnext=1&index=27

scuzati...nu-i in context, dar mi-am verificat cunostintele

adri...sa-ti mai amintesti si de mineee...

bibi da-ti demisiaaaaa

propun un miting...

bibi da-ti demisia !!!
munca ta e tare grea!!!

DEMISIA...DEMISIA....DEMISIA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

LASA MUNCA ,HAI LA NOI
CA TE RASPLATIM APOI
ITI DAM MERE,ITI DAM NUCI
DE LA NOI SA NU TE DUCI

SUNTEM SINDICATUL CELOR PATRU VRAJITOARE

daaaaaaaaa....eu am fluier ....

se aude bibi????

un ritm perfect ...imi plac baietii astia

Placuta meodie ...

immmm , cand ii asult parca simt cum imi arde soarele pielea pe plaja si simt mirosul sarat al marii

(fara imagine)

Iar pe Bob Marley cand il asculti parca iti curge prin vene , a militat prin muzica... inchide ochii si asculta-l

ce bine ca talentul lui bob l-a mostenit si julian

julian marley , damian marley, stephen marley,rohan marley






marley familly


bob marley's father

Robert Nesta Marley (nascut la Nine Miles, Saint Ann Parish, Jamaica, 6 februarie 1945 – mort in Miami, 11 mai 1981), mai cunoscut ca Bob Marley, a fost un muzician jamaican, membru al miscarii Rastafari , care s-a reflectat foarte mult in cariera sa. A fost considerat ca profet al acestei miscari Rastafari.

Robert Nesta Marley, nascut in Nine Miles (Rhoden Hall, Saint Ann) o mica localitate in nordul insulei Jamaica, din Marea Caraibe, era fiul lui Cedella Booker, jamaicana de 18 ani si a lui Norval Marley, capitan britanic de 50 de ani, care se dezise de fiul sau de frica sa nu fie retrogradat . La sfarsitul anilor 50 , Bob s-a mutat cu mama sa la Kingston, capitala unde locuitorii din zonele rurale veneau in speranta imbunatatirii vietii lor. Din nefericire, pentru majoritatea, destinul in capitala insemna periferii sarace .

Bob a crescut in aceasta ambianta unde a cunoscut un prieten pe care-l chema Neville O’Riley Livingston, dar mai cunoscut era ca Bunny, si impreuna au inceput se intereseze de muzica , si au inceput sa compuna si sa cante cateva melodii . Amandoi erau influentati insa de muzica pe care o ascultau la radio, muzica transmisa de posturile din SUA (Ray Charles, Curtis Mayfield, Brook Benton sau Fats Domino, si deasemeni grupul The Drifters- foarte popular in Jamaica). Atunci , Bob a inceput alternarea muncii cu muzica , asta , tocmai cand gasise de munca la o turnatorie si unde isi arse un ochi in timp ce muncea . Atat Bob cat si Bunny au primit ajutor in muzica de la Joe Higgs, un cantaret care-si castigase deja o faima in Jamaica.Dar ca sa-si asigure existenta, dadea ore de muzica incepatorilor . Intr-o ora de muzica, Bob si Bunny au cunoscut alt tanar muzician ce se numea Winston Hubert McIntosh (Peter Tosh). In 1962 Bob Marley a participat la o auditie pentru un producator muzical pe care-l chema Leslie Kong . Acesta, impresionat, i-a invitat in studio sa inregistreze cateva melodii . Anul urmator Bob si-a dat seama ca cea mai buna cale pentru a-si indeplini visul era sa–si faca o formatie . Le-a impartasit ideea lui Bunny si Peter si toti trei au format "Wailing Wailers". Noua formatie a castigat simpatia percutionistului rastafari Alvin Patterson, care i-a prezentat producatorului Clement Dodd. La mijlocul anului 1963 Dodd a vazut formatia Wailing Wailers si s-a hotarat sa promoveze grupul. Au lansat primul lor single, "Summer Down", la casa de discuri Coxsone la sfarsitul lui 1963. Formatia originala era compusa din Bob, Bunny, Peter, Junior Braithwaite si doi coristi , Beverly Kelso si Cherry Smith.

In timpul asta , mama lui Bob, Cedella, se casatorise din nou si se mutase in Delaware, in SUA, dupa un efort financiar deosebit. Ea dorea sa-i dea lui Bob o viata noua in aceasta tara , dar inainte de calatorie , el a cunoscut-o pe Rita Anderson si in 10 februarie 1966 cei doi s-au casatorit. Bob Marley a stat aproape opt luni cu mama sa in Wilmington, Delaware. Aici a reusit sa gaseasca de munca in schimbul de noapte la un service pentru Chrysler. Bob ajunse in Kingston in octombrie 1966 , la sase luni dupa vizita Majestatii sale Imperiale Haile Selassie, din Etiopía, care a impulsionat si a reinnoit miscarea rastafari din insula . Apropierea lui Bob de credinta Rastafari a inceput sa se reflecte si in muzica sa . Bob, a fost atat de prins de aceata noua ideologie incat i-a chemat pe Peter si Bunny pentru a forma un nou grup , asa apare “miticul “ "The Wailers". Rita de asemeni a inceput carierea sa ca solista cu un important succes "Pied Piper", o versiune a unei melodii pop englezesti . In Jamaica, ritmurile frenetice sunt inlocuite cu ritmuri mai lente si mai senzuale numite rock-steady. Credinta rastafari a celor de la Wailers a reusit sa-l coopteze si pe Dodd si impreuna au fondat propria lor casa discografica numita "Wail’N’Soul". In afara catorva succese, ea nu a raspuns asteptarilor si asa ca a sfarsit in 1967. Grupul a mai supravietuit facand compozitii pentru o companie asociata lui Johnny Nash, care in deceniul urmator va avea un deosebit succes cu una din melodiile lui Bob, "Stir It Up".

The Wailers au cunoscut un om care le-a revolutionat munca, Lee Perry. Asocierea dintre Perry si grupul The Wailers va aduce succesul cu melodii ca "Soul Rebel", "Duppy Conqueror", "400 Years" si "Small Axe", melodii clasice ale viitorului curent reggae. In 1970, doi dintre cei mai mari muzicieni de pe insula s-au alipit la grup. Este vorba de Aston 'Family Man' Barrett si fratele sau, Carlton (bas si baterie ).

In vara anului 1971 Bob a acceptat invitatia lui Johnny Nash pentru a-l acompania in Suedia , ocazie cu care a semnat un contract cu CBS, care era casa de discuri a cantaretului american . In primavara lui 1972 The Wailers au aterizat in Anglia pentru a face promotie discului "Reggae on Broadway", dar nu au avut prea mult succes . In disperare de cauza , Bob a vizitat studiourile de inregistrare Island Records, care au fost primele interesate de muzica jamaicana, iar aici l-a intalnit pe Chris Blackwell. Blackwell ii cunostea pe The Wailers si le-a oferit 4 milioane pentru a inregistra un album in conditiile celor mai avansate tehnici de care studioul dispunea . Acest prim album a fost "Catch A Fire", promovat puternic . Discul nu a fost un succes imediat, iar muzica si versurile lui Bob pline de incarcatura sociala , erau ceva cu totul diferit de ceea ce se canta pe atunci in Europa . Island a promovat un turneu al grupului prin Anglia si SUA , ceea ce era alta noutate pentru o formatie de reggae. The Wailers au cantat in Londra in aprilie 1973 si trei luni mai tarziu grupul s-a reintors in Jamaica. Bunny a parasit viata muzicala , abandonand grupul inainte de turneul in SUA . In locul sau intra Joe Higgs, vechiul profesor de muzica a celor de la The Wailers. In SUA au participat la cateva concerte ale lui Bruce Springsteen si Sly & The Family Stone, principalul grup cu muzicieni de culoare din State la acel moment .

In 1973 grupul a lansat cel de-al doilea album cu Island Records , "Burnin’", un disc ce includea noile versiuni ale unor cantece mai importante ca : "Duppy Conqueror", "Small Axe" si "Put It On", alaturi de "Get Up, Stand Up" si "I Shot The Sheriff". Ultima piesa a fost aceea care l-a consacrat definitiv pe Bob Marley, ajungand, alaturi de Eric Clapton, sa ocupe primul loc la single-urile cele mai bine vandute in SUA . In 1974, Bob Marley a petrecut majoritatea timpului in studio lucrand pentru "Natty Dread", un album ce includea melodii ca "Talkin’ Blues", "No Woman No Cry", "So Jah Seh", "Revolution", "Them Belly Full (But We Hungry)" sau "Rebel Music (3 o’clock Roadblock)". Anul urmator , Bunny si Peter lasara definitiv grupul pentru a se dedica unor cariere solistice , ceea ce a facut ca grupul sa fie cunoscut ca Bob Marley & The Wailers. "Natty Dread" a fost lansat in februarie 1975.

In ceea ce priveste turneele , au facut doua , unul la Lyceum Ballroom din Londra, care a fost catalogat unul din cele mai bune ale acelei perioade , iar al doilea in noiembrie cand Bob a revenit in Jamaica pentru a canta intr-un concert umanitar alaturi de Stevie Wonder, acum insa ca o vedeta a tarii sale si a lumii . "Rastaman Vibrations", urmatorul album a fost lansat in 1976. Albumul continea melodii ca:"Crazy Baldhead", "Johnny Was", "Who The Cap Fit" si poate cea mai semnificativa ca toate ,"War", ale carei versuri erau extrase dintr-un discurs al Imparatului Haile Selassie, la ONU .

Bob Marley era pe atunci un activist non-politic in Jamaica, un muzician consacrat , un sustinator al miscarii rastafari. Bob Marley a hotarat sa dea un concert gratuit in Parcul Eroilor Natiunii din Kingston, pe 5 decembrie 1976 , cu intentia explicita sa promoveze pacea. Dupa anuntul concertului , guvernul convoca alegeri pentru 20 decembrie . In ziua de 3 decembrie , doua zile inainte de “Smile Jamaica”, Bob, sotia sa Rita, Lewis Griffith si managerul Don Taylor au fost raniti intr-un atentat cu arma , provocat de niste necunoscuti , desi se presupunea ca insasi CIA fusese bagata in aceasta lovitura. In interiorul casei din 56 Hope Road, Jamaica. Bob a fost ranit de focurile de arma trase , in piept, foarte aproape de inima si la un brat ; sotia sa Rita la cap , Lewis Griffith in stomac iar managerul Don Taylor a fost de asemeni spitalizat deoarece s-a aflat pe linia focurilor de arma .

Din fericire dupa un timp recuperarea a fost completa . Doua zile dupa atentat , Bob si-a improvizat o platforma pe care a cantat . Cand a fost intrebat pentru ce , el a raspuns : “ Oamenii care traiesc si incearca sa faca aceasta lume mai rea nu-si permit nici o zi libera, cum as putea eu sa-mi iau una cand incerc sa fac putina lumina in obscuritate? “ A fost ultima reprezentatie a lui Bob in Jamaica pentru urmatoarele 18 luni . Temandu-se de un alt atentat , a parasit insula si a plecat sa traiasca la Londra . Acolo a inregistrat urmatorul album, "Exodus", unul din cele mai importante din cariera sa si din reggae.

Lansat in vara aceluiasi an ,"Exodus" a consolidat statutul international al grupului , ramanand in topul din Marea Britanie timp de 56 de saptamani si avand 3 single-uri - "Waiting In Vain", "Exodus" si "Jamming’" – ca mari succese mediatice . In 1978 grupul a obtinut un nou succes cu "Kaya", care a reusit sa ocupe locul patru in Anglia in saptamana imediat urmatoare lansarii . De pe acest album au fost scoase doua single-uri, "Satisfy My Soul" si "Is This Love?". In aprilie 1978 se intoarce in Jamaica pentru "One Love Peace Concert". A fost tot atunci invitat la sediul ONU in New York pentru a primi Medalia Pacii iar la sfarsitul anului Bob a plecat intr-o calatorie in Africa pentru prima data , unde a vizitat pentru inceput Kenya si apoi Etiopía, locul spiritual al miscarii rastafari. Grupul abia terminase un turneu prin Europa si SUA .Acest turneu i-a servit ca material pentru al doilea album live "Babylon By Bus". "Survival", al noualea album al lui Bob Marley cu Island a fost lansat in vara lui 1979. Includea "Zimbabwe", un imn pentru Rodesia, care isi castigase libertatea , alaturi de "So Much Trouble In The World", "Ambush In The Night" si "Africa Unite". Cum indica si coperta care continea drapelele natiunilor independente , "Survival" a fost un album omagial pentru cauza panafricana. In aprilie 1980, formatia a fost invitata oficial de guvernul recent eliberatei Zimbabwe pentru a canta la ceremonia dedicata independentei noii natiuni .

Urmatorul disc al grupului , "Uprising", a fost lansat in mai 1980 si a avut un succes imediat cu "Could You Be Loved?". Albumul mai continea si "Coming In From The Cold", "Work" si faimosul "Redemption Song". The Wailers au pornit in cel mai mare turneu european , sfidand orice record de asistenta . Agenda includea un concert pentru 100.000 de persoane la Miláno , cel mai mare din istoria grupului . Bob Marley & The Wailers erau grupul cu cel mai mare turneu din acel an . "Uprising" figura in toate topurile din Europa. Era o perioada de maxim optimism si isi faceau palnuri pentru un turneu in SUA in compania lui Stevie Wonder , la sfarsitul anului .

Dupa terminarea turneului european , Bob Marley si grupul pornira spre SUA . Bob planificase doua concerte in Madison Square Garden, dar se imbolnavi grav . Cu trei ani inainte , in Londra , s-a ranit la un deget de la picior in timp ce juca fotbal . Rana netratata s-a dovedit a fi cancerigena si cu toate ca a tratat-o apoi in Miami, a continuat sa se reproduca . In 1980, cancerul incepuse sa se propage prin tot corpul lui Bob. A putut sa-si controleze boala timp de opt luni facand tratament la clinica doctorului Joseph Issels, in Baviera. Tratamentul lui Issels starnea multe polemici pentru ca folosea numai remedii naturale si nu toxice . Pentru un timp au parut ca sunt eficiente , in cazul lui Bob. La inceputul lui mai, parasea Germania pentru a se intoarce in Jamaica, dar nu a reusit sa-si termine calatoria .

Bob Marley a murit intr-un spital din Miami la 11 mai 1981. Cu o luna inainte , Bob fusese decorat cu Ordinul de Merit al Jamaicai , a treia mare onoare a natiunii , ca semn de recunoastere a inestimabilei sale contributii aduse culturii acestei tari . Pe 21 mai 1981, onorabilului Robert Nesta Marley O. M. i se faceau funeralii oficiale din partea poporului jamaican . Dupa funeralii (la care a asistat si Primul ministru ca lider al Opozitiei ) corpul lui Bob a fost inmormantat in satul sau natal , Nine Miles, in nordul insulei , unde se odihneste intr-un mausoleu . Bob Marley a murit la 36 ani .

In 2005, Rita Anderson, vaduva lui Marley, a scris o biografie("No Woman, No Cry") in care l-a criticat dur pe cel care i-a fost sot . Dupa Rita, perechea locuia intr-o coliba , Bob avea doar o pereche de indispensabili , pe care ea ii spala in fiecare noapte . De asemeni, a afirmat ca steaua reggae avea nenumarate amante in Kingston si nenumarati copii cu acestea, lista descendentilor lui Bob fiind imensa; in 1968 a avut un copil pe care-l chema Ziggy Marley cu Rita Anderson, in 1970, a avut un fiu numit Robbie cu Lucille Williams, una din “logodnicele sale “ in Trench Town. Janet Hunt l-a facut pe Rohan Marley (viitorul sot al lui Lauryn Hill). Numeroasele sale calatorii la Londra nu au fost in zadar , caci s-a nascut Karen Marley, fata unei englezoaice pe care o chema Janet Bowen. O jamaicana nascuta in Barbados, Lucy Pounder, a avut cu Bob pe Julian Marley.

O alta logodnica , campioana caribena de ping pong Anita Bellnavis, a devenit mama lui Kymani Marley. In 1975, Cindy Breakspeare, care era pe punctul de a deveni Miss Mundo, l-a nascut pe Damian Marley. O alta “logodnica “ era actrita Esther Anderson, care a fost si cu Marlon Brando si Chris Blackwell.

Toate aceste afirmatii nu au convenit guvernului jamaican , mai ales ca Anderson a anuntat ca dorea deshumarea trupului sotului sau pentru a-l inmormanta la Shashemene, in Etiopia, unde imparatul Haile Selassie a cedat o suprafata pentru rastafarii jamaicani care sunt rezidenti in aceasta localitate . Relatia dintre guvernul jamaican si Anderson era critica , mai ales ca guvernul il considera pe Bob un idol si o puternica atractie turistica pentru straini . De asemeni, casa muzeu a lui Bob era si ea o reclama pentru insula . Departe de a aplana neintelegerile , Anderson a reamintit guvernului ca in tara sa natala, in Jamaica, Bob a fost impuscat in casa si a trebuit sa se autoexileze. “Bob ar fi preferat sa se odihneasca in continentul african decat pe o insula unde stramosii sai au fost luati si folositi ca scavi.”a concis vaduva lui Bob.

pentru mell

pentru albina

pentru adriana

pentru recul

pentru Lumi

si o dedicatie speciala pentru GALA

pentru voi....

Multumesc...interesanta si placuta melodie

James Douglas Morrison (n* 8 decembrie 1943, Florida – † 3 iulie 1971, Paris) a fost un cântăreţ, compozitor şi textier american, solistul vocal şi liderul formaţiei rock psihedelice The Doors. A studiat cinematografia la U.C.L.A.

Când era copil familia petrecea foarte multă vreme pe drumuri datorită carierei tatălui său de ofiţer în Marina Militară. La sfâşitul anilor 50 s-a stabilit în Alexandria, Virginia unde Jim şi-a încheiat liceul. În 1964 s-a mutat pe coasta de vest iar în 1966 a intrat la Universitatea Californiei din Los Angeles.

Pasionat de literatură şi filosofie, Jim Morrison scrie versuri sub influenţa lui Arthur Rimbaud şi William Blake. Pe când era student la UCLA Jim a început să se drogheze cu droguri cum ar fi LSD.

În anul 1965 îl va întâlni pe Ray Manzarek şi vor forma grupul rock The Doors. Din trupă mai făceau parte şi John Densmore şi Robby Krieger. Denumirea grupului provine de la un vers celebru al lui William Blake, "I have left open the doors of perception". Debutul lor discografic apare 2 ani mai târziu cu albumul omonim, The Doors apărut în 1967, sub egida Elektra Records.

Jim era văzut de fanii săi ca un fel de zeu sau lider spiritual; ca urmare şi-a luat numele de "Lizard King" (regele sopârlă). Stilul său de viaţă alături de formaţie a devenit tot mai puternic influenţat de alcool şi droguri. Spre sfâşitul vieţii devenise aproape dependent de alcool. În 1969, în urma unei "băute" mai lungi, Morrison a apărut beat pe scenă în faţa a 13.000 spectatori în Coconut Grove, Florida. În timpul spectacolului s-a dezbrăcat pe scenă(şi-a scos cămaşa) şi a scos degetul pe la fermoarul pantalonilor. Ca urmare a acestui gest a fost arestat sub acuzaţia de exihibiţionism şi alcolism. A fost condamnat la şase luni de muncă silnică în ciuda faptului că a făcut apel şi a murit înainte de rejudecarea cazului.

Morrison s-a însurat cu prietena sa Pamela Courson pe care o întâlnise în 1966. Ea a fost aceea care l-a găsit mort în hotelul din Paris. Moartea sa (probabil o supradoză de droguri) a fost stabilită ca fiind urmare a unui atac de cord şi nu i s-a făcut autopsie. În urma unei ceremonii particulare Jim a fost îmormântat în cimitirul Père Lachaise Cemetery din Paris.

Mormântul său a devenit un loc de pelerinaj şi este încă vizitat de sute de fani care lasă multe amintiri cum ar fi: bilete, graffiti, ţigări, prezervative. În acelaşi cimitir mai sunt îmormântaţi Oscar Wilde, Gertrude Stein, Edith Piaf şi Frédéric Chopin.

Foarte faina melodia...

a murit un mare om si un mare glas al tarii si al romanilor...

Şi atunci, dacă totul ne desparte, distanţa, timpul, oamenii ,destinul si moartea, atunci, simtim nevoia să ne transform in oameni buni, in oameni care pretuiesc arta si oamenii. Devenim strigătul tăcerii , cântecul picăturilor de ploaie ce leagă prin fire argintii cerul de pământ si oamenii de Dumnezeu . Trece peste noi vântul rebel al tristelor stări. Devenim cuvânt şi apoi gând, devenim depărtarea, apusul, răsăritul, vom deveni toate fiinţele şi lucrurile pe care le atinge Dumnezeu .

Dumnezeu sa-l ierte ...