cum va place ?...cafeaua,ce altceva?

pt fetele mele care stiu ca sunt pretentioase



un topic unde este presentata istoria cafelei,ceaiului,mirodeniilor si a pietrelor pretioase...

sunt pretioase,atat de pretioase ca sunt ca diamantele

Istoria cafelei
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.

Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.



Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.


Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.
O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta.

Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.

Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.



Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.

Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

Arborele de cafea


Genul Coffea cuprinde circa 60 specii din care cea mai importanta din punct de vedere economic dar care este crescuta si ca planta de interior este Coffea arabica.
Arborele de cafea (Coffea arabica) este un arbore tropical cu frunzis persistent originar din zona tropicala a Africii, Madagascar si insulele Oceanului Indian unde poate atinge inaltimi de pana la 5 - 6m, ca planta de interior inaltimea poate fi de 1,5 - 2,5m. Frunzele au forma ascutit ovala, sunt de culoare verde inchis si au marginea ondulata.
Florile au forma stelata si apar la baza frunzelor. Arborele de cafea infloreste pe la mijlocul verii, florile sunt albe si intens parfumate. Din aceste flori apar fructele, care sunt bace de marimea unor visine. Fructele ajung la maturitate in 7 - 9 luni culoarea lor fiind rosu stacojiu. Bacele contin de regula doua seminte (boabe de cafea). Concentratia in cofeina este de 0,8 - 1,4%.



Ingrijire
Planta se tine la lumina dar nu in soare direct.
Primavara pana toamna trebuie udata din abundenta dar apa nu trebuie sa balteasc. In aceasta perioada trebuie sa i se administreze ingraseminte o data sau de doua ori pe luna functie de marimea plantei.
La jumatatea primaverii daca radacinile nu mai au loc in vas, arborele de cafea se transplanteaza. Deoarece au radacini pivotante se folosesc ghivece inalte si cu 2 - 3cm mai mari decat cel vechi.
Solul recomandat este un amestec de pamant de telina, pamant de frunze, mranita si nisip. pH acid de 5,5 - 6,5.
In perioada rece a anului plantei i se va asigura o temperatura de 13 - 18 grade C, se reduce udatul si nu se fertilizeaza

Inmultirea
Inmultirea se face prin seminte care trebuiesc semanate cat mai repede dupa ce au fost recoltate deoarece isi pierd repede capacitatea de germinare

Alte specii:
Coffea canephora (robusta) - originara din Africa, arborele poate ajunge la 10m. Fructele sunt mai mici ca cele de C. arabica si ajung la maturitate in 11 luni. Boabele de cafea au o concentratie de cofeina de: 1.7 - 4.0%
Coffea liberica creste in Malaiezia si Africa de vest. Poate atinge inaltimi de 18m. Fructele si boabele sunt mai mari.
Coffea dewevrei


.




Arborele de cafea



Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea) ; in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22 si 24° latitudine nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului). Acest arbust creste la altitudini care se situeaza intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori.


Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea minima de 30 - 50 cm.
Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse ingrasaminte artificiale, in zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vanturi si ploi, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este prea torid. In regiunile subtropicale, in care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis.



ARBORELE
Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5 - 6 m, iar cel din specia Robusta ajunge pana la 10 - 15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5 - 3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18 - 22°C, cele inferioare temperaturii de 11°C putand avea un efect negativ asupra recoltelor.
Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul poate varia astfel: pentru specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru specia Robusta - de la 600 la 2000 g. Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita.
FRUNZELE
Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri flexibile si radacini superficiale. Frunzele sunt verzi - lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore.
FLORILE
Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic, asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de la o zona la alta . Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa.
FRUCTELE
Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu-purpuriu, in functie de stadiul de dezvoltare a fructului.
Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna.
Exista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma rotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de cafea provin din fructele arbustilor de cafea imbatraniti, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul ca aroma lor este mai pronuntata decat a celor de forma normala, motiv pentru care boabele de cafea Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma si savoarea lor.

Imi place cafeaua amara dar mai ales sa o beau cu cineva...vad ca la ora asta nu mai este nimeni ... asa ca am sa o beau singura

sunt aici prezenta,mie imi place cafeaua neagra si fara zahar

Tipuri de cafea

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie - albastruie.
Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Cafea neagra turceasca

Ingrediente:
cafea, zahar ,apa


Preparare
Este indicat sa se macine cafeaua in cantitati mici, pentru ca aceasta sa nu-si piarda aroma; se pastreaza in cutii de metal sau borcane bine inchise cu capac.Cafeaua cea mai aromata se prepara din boabe de cafea macinate fin, ca o faina, in masini speciale.Intr-un ibric se pune cafea, in functie de numarul persoanelor, impreuna cu zahariul respectiv si se dilueaza cu apa fierbinte, masurata cu cescuta de cafea.Ibricul se trece pe foc si cafeaua se amesteca cu lingurita, pina cind da in clocot si se ridica.Ibricul se trage imediat de pe foc, apoi se pune inca de doua ori pe foc, procedind la fel.
Dupa ce s-a retras a treia oara, ibricul se clatina putin, ca sa se adune caimacul; acesta se ia cu lingurita si se imparte la toate cescutele.
Cafeaua se lasa sa stea 2-3 minute, ca sa se aseze putin drojdia, apoi se toarna in cesti.

Cafeaua turceasca se fierbe in ibric, fie la foc pe aragaz, fie la masina speciala de spirt. Adevarata cafea turceasca se fierbe insa pe spuza de carbuni. Pentru o cafea potrivit de tare si de dulce, se socoteste o lingurita de cafea si o bucatica de zahar de fiecare ceasca.

ce are cafeaua asta???? deja mi se face pofta de o cafea...cred ca n-am baut niciodata cafea turceasca

este gustoasa,aromata iar bauta seara tarziu langa un foc facut pe plaja in Antalia ....

aha...o bei seara...am inteles...dar, cand se doarme?

cassalbinutza a scris:

aha...o bei seara...am inteles...dar, cand se doarme?

o bei seara,tocmai sa nu dormi

sa-nteleg...sa nu-nteleg...hai , totusi , sa-nteleg...ca daca nu mi-ai zis mura-n gura, imi revine sarcina de-a gandi

multam de sfat. cand ajung in antalia, promit sa beau in fiecare seara o cafea de-a lor...si-apoi sa vezi...somn

Nicole a scris:

cassalbinutza a scris:

aha...o bei seara...am inteles...dar, cand se doarme?

o bei seara,tocmai sa nu dormi

ce tentant suna

tentanta antalya mai mult decat cafeaua :cyclops:

Este tentant ce faci dupa ce bei cafeaua...

o poate bea si dupa corpul tau, ce aromata o sa fie...

[quote="Nicole"]o poate bea si dupa corpul tau, ce aromata o sa fie... [/qu

Hei...ai imaginatie nu gluma...

in folosul si spre placerea noastra

unde doresti sa o bei? in antalya?
in dormitor dupa corpul cuiva? (vb nicolei)sau intr-o cafenea virtuala alaturi de prieteni?
daca ai ales ultima varianta...fa bn si da tu cafeaua! noi am ajuns la faliment de cand tot oferim cafele tuturor

Pregatirea cafelei



Pentru a obtine o cafea extraordinara este important sa se tina seama de patru pasi: macinare, dozare, apa si prospetime.

Macinarea cafelei
Pentru fiecare metoda de preparare este necesar un grad diferit de macinare, intrucat gustul final al cafelei este influentat de timpul in care apa si cafeaua sunt in contact direct. De exemplu in cazul in care se pregateste cafeaua cu o cafetiera, aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece timpul de contact dintre apa si cafea este de aproximativ patru minute, in timp ce cafeaua pregatita pentru cu un expresor trebuie sa fie mai fin macinata, intrucat prepararea ei dureaza in jur de 20 secunde.
Cu cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic cu atat cafeaua trebuie sa fie mai fin macinata.

Dozarea cafelei
Unul dintre pasi cei mai importanti in prepararea unei cafele bune este folosirea proportiei potrivite de cafea si apa. Aceasta propotie difera in functie de reteta folosita.
Cele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite parti ale lumii. Proprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentru a asigura un echilibru de buchet si aroma.

Amestecurile de varietati Arabica pura tind spre o cafea mai moderata si mai aromata, in timp ce amestecurile de Arabica si Robusta au o pulpa mai bogata si o aroma mai puternica.

Apa
O ceasca cu cafea contine 98% apa, din aceasta cauza apa folosita la prepararea cafelei trebuie sa fie curata. Pentru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie incalzita pana aproape de punctul de fierbere , 96°C.

Prospetimea cafelei
Ca in cazul oricarui produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa se consume prospata. Oxigenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la pierderea calitatii cafelei.
Pentru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuie tinuta intr-un recipient, opac, inchis ermetic si la temperatura camerei.
Nu este indicat, in cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteea in frigider sau congelator, intrucat aerul cald patruns in recipient la fiecare utilizare condenseaza.
Cafeaua boabe se patreaza proaspata mai mult timp decat cea macinata, deoarece suprafata de contact cu oxigenul este mult mai mica. De aceea pentru rezultate cat mai bune cafeaua trebuie macinata inainte de utilizare.

te trezesti dimineata , prea devreme..., bezmetic ...si daca incepi tot procesul de mai sus , pana sa-ti bei cafeaua adormi la loc...

doar daca ai menajera...asa mai da...

bei cafeaua asa in vacanta de Craciun

si mie imi place neagra si de preferinta fara zahar

Nicole a scris:

bei cafeaua asa in vacanta de Craciun

si mie imi place neagra si de preferinta fara zahar

si mie tot neagra...dar cu zahar.

fac eu oficiile de gazda, dar intai cititi un articol interesant


Poveste intr-o ceasca de cafea: degustare cu expertul Patricia Prado Nasser

Ce e intr-o ceasca de cafea? E povestea fructului si a boabelor, si e povestea aromelor. Pentru a aprecia o cafea de calitate, trebuie sa stii s-o degusti. Ca la vin. Ne dezvaluie cateva secrete din arta degustarii cafelei Patricia Prado Nasser, expert Strauss Group in evaluarea si degustarea cafelei, si singura femeie membru in juriul Concursului national pentru cea mai buna cafea braziliana.

Arabica versus Robusta

Aroma si gustul cafelei depind in primul rand de tipul arborelui care da fructele, sustine Patricia. Conteaza, evident, terroir-ul. Si are importanta si modul prin care boabele sunt separate de fruct, inainte de prajire. Sa le luam pe rand.

Doua mari specii de arbusti de cafea isi dau batalia pe piata: Arabica si Robusta. Ambii cresc in regiuni ecuatoriale, dar la altitudini diferite.

Arabica se dezvolta frumos la altitudini de peste 1.000 de metri. Desi recolta de fructe – cherries, cirese, cum le numesc expertii, din cauza culorii rosie la coacere – este mai mica per arbust, iar continutul de cofeina este si el mai redus, este recunoscuta ca fiind superioara calitativ „concurentului” Robusta. Cosntituie aproape trei sferturi din productia mondiala (culturile „grand cru” ocupa doar 10 %).

Bautura preparata din boabele macinate este mai aromata, cu nas rafinat, in care se simte fructul, si e mai bogata in zahar natural; e acida, la modul delicat, si mai putin astringenta, cu caramel in postgust.

Arborele Robusta creste la altitudini de pana in 700 metri, are randament mai mare per planta si continut mai ridicat de cofeina. Cafeaua e mai degraba neutra la capitolul nas; nu foarte aromata, are corp bun, si posgust cu nunate de lemn.

In amestecuri, cafeaua Robusta de calitate da corp si caracter - mai ales in blendurile pentru espresso.

Dulce, in mod natural

Cateva vorbe despre metoda prin care se separa boabele din fruct – pentru ca de acest proces depinde calitatea bauturii finale.

In primul rand, trebuie precizat ca pe o ramura de arbust pot exista fructe de culori diferite, ceea ce indica grade diferite de coacere, un nivel de zahar diferit, deci arome diferite. Boabele verzi (grao-verde) sunt inca crude, cele galben-verzui (verde-cana) sunt semi-coapte, cele rosii sunt coapte. Si din fructele supracoapte – passo – sau stafidite – seco - se obtine o cafea excelenta. Odata culese, fructele sunt separate si prelucrate pe culori.

Intre boabele de cafea aflate la interiorul fructului si pulpa, exista un lichid alcatuit in proportie de 80 la suta din zahar si 20 la suta din apa. Acesta este mucilagiul. Cand fructul e lasat sa se usuce direct la soare, mucilagiul intra in boabe, indulcindu-le in mod natural.

Riscul cel mai mare este ca mucilagiul sa inceapa sa fermenteze.
In conditiile de clima din Brazilia, fructele se pot usca la soare fara niciun risc de fermentatie – este asa numita metoda uscata de separare a boabelor din fruct.

In alte tari, insa, boabele se separa prin metoda umeda: fructele, dupa ce sunt curatate si spalate, sunt introduse cu apa in tancuri speciale, unde are loc inlaturarea pulpei. Urmeaza apoi un proces de fermentatie controlata, in urma caruia rezulta boabele, de data asta lipsite de mucilagiu. Acestea sunt lasate la uscat.

Cafeaua obtinuta prin uscare directa la soare – asa numita cafea naturala – este considerata a fi cea mai buna calitativ, avand continutul cel mai mare de zahar, aciditate mica si un corp excelent.

In functie de proprietatile gustative ale bauturii preparata din cafea verde, Arabica se clasifica, in ordine descrescatoare a calitatii, in estritamente mole (foarte dulce), mole (dulce), apenas mole (putin dulce), duro (astringenta), riado (gust medicinal slab), rio (gust medicinal), rio zona (gust medicinal puternic). Bautura din Robusta verde, la randul ei, poate avea gust de caramel, cicolata, de pamant... sau „de verde”.
Degustare cu sorbituri

Pentru degustarea demonstrativa, Patricia foloseste – asa cum se face de obicei - cafea macinata grosier. O cantitate fixa - in general, doua linguri cu varf - dintr-un anumit tip de cafea care trebuie evaluata se pune in 10 recipiente identice, de vreo 250 ml. Suntem invitati la o prima „adulmecare”.

Se toarna peste apa fierbinte apoi, cu o lingura, se amesteca de un numar egal de ori in fiecare recipient. Patricia Nasser amesteca de trei ori, si ne spune ca nu e un gest ritualic; o face pentru ca bautura obtinuta sa fie la fel de omogena. La evaluarea profesionista, daca doar intr-una din cesti mirosul si gustul e diferit fata de celalalte, cafeaua respectiva pierde puncte.

Se lasa in asteptare 4 minute, timp in care lichidul se miroase din nou. Daca se detecteaza miros de acru, nu e de bine: cafeaua poate fi veche sau ranceda.

La suprafata cafelei apare o spuma fina. Patricia ne spune sa luam spuma cu lingura si s-o „aruncam” in vasul de deversare, astfel incat in paharele sa ramana doar lichid cu suprafata netulburata.

Din nou, trebuie mirosita cafeaua – e momentul cand o buna parte din mirosurile ei iumportante sunt detectabile.

Se umple lingura cu lichid care sa nu contina suspensii solide sau urme de spuma. Cu forta si cu zgomot, se – efectiv - soarbe. Ideea e sa tragi cat mai mult aer odata cu lichidul, aer care va dispersa cafeaua in toata cavitatea bucala.

Suntem invitati sa plimbam lichidul prin gura, pentru a-i putea aprecia gustul, dulceata – asociata cu gustul natural al fructului, cu caramelul sau cu cicolata -, corpul, aciditatea.

In functie de modul de prajire, bautura poate dobandi o aciditate mai ridicata, poate capata o nota amaruie, sau se catifeleaza, captatand arome caracteristice – de scortisoara, de ciocolata neagra s.a.

hmmm
piei ispita!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

da..da

hai

noi bem o cana de cafea maaaaaaaaare....
pe cand italienii abia daca-si gasesc cafeaua prin minuscula lor cescuta...de aia a lor e atat de tare...

si mi e imi place espresso ,dar nu fac abuz, o mai fac capuccino ca sa o mai indoi putin. oricum italienii o beau toata ziua

Cum se prepara o cafea buna?

Iata cum fac eu o cafea la ibric:
se pune in ibric apa, se pune ibricul la foc mic. Dupa doua minute si jumatate se pun cate doua lingurite si un sfert de cafea la fiecare 175 ml apa. Focul poate creste un pic acum. Se invarte energic continutul din ibric vreme de 30 secunde. Se face o mica pauza... Dupa 30 secunde, se reia invartitul continutul din ibric, in ambele sensuri (orar si trigonometric), favorizand inmultirea caimacului. Catre sfarsitul fierberii, se adauga un varf de cutit de cacao, se amesteca din nou. Cand cafeaua da in foc, se recupereaza cu repeziciune caimac din ibric si se repartizeaza cat se poate de egal in cestile ce asteapta cuminti alaturi. Cafeaua neagra aburinda si vaduvita de caimac se stropeste cu cateva picaturi de apa rece, apoi ibricul se lasa pe masa de la bucatarie pentru linistire. Dupa minim 10 minute se toarna in cesti atent, cu grija sa nu se scape prea mult zat, peste caimacul existent. Se pune langa cesti indulcitorul preferat si se serveste cu zambetul pe buze...
Optional, in cafea se poate turna putin lapte si se poate stropi cu vinars, ori (eu prefer) whisky.

cred ca e buna cafeaua ta...dar daca ma inviti la tine la cafea., ies ...manga...pe trei carari...

iti dai seama ca iesim bete de la adri ne intreaba cineva ce am baut si noi ii spune senine -cafea

Va astept la cafea atunci...cu drag

da, la o cescuta de

ooo dai nu te incurci...

Aroma de cafea alungă stresul
Mirosul de cafea proaspătă are efecte benefice asupra sistemului psihic, alungând stresul, susţin cercetătorii coreeni. Aceştia au observat că aroma de cafea creşte activitaea cerebrală a unor gene care au efecte antioxidante, îndepărtând efectele nocive ale stresului. Vitaminele A, C, E şi beta carotenul, cei mai cunoscuţi antioxdanţi, au un rol protector asupra celulelor şi înghit moleculele toxice, numite radicali liberi, care provoacă stres. Rezultatele acestui studiu completează lista de beneficii, atribuită consumului de cafea: reducerea riscului de cancer ovarian sau scăderea în greutate.

Cercetătorii coreeni au vrut să demonstreze că şi aroma de cafea are efecte benefice, însă totul se limitează la un consum zilnic moderat. Specialiştii au observat variaţii la 17 gene în grupul celor care au fost expuşi la mirosul de cafea. Interesant este că respectivele gene erau incluse în mai multe categorii funcţionale: antioxidanţi, utilizarea proteinelor, regenerare celulară, apărare şi toxicitate, comunicare celulară şi rata metabolică. Rezultatele acestui studiu deschid noi portiţe pentru specialiştii din întreaga lume care au constatat o creşte a stresului în rândul populaţiei de vârste tot mai mici, afecţiune ascoaită în principal şi cu dereglările de somn. Cercetările ulterioare se vor axa pe potenţialele beneficii aduse de compuşii volatili ai cafelei, care se pare că mai aduc şi alte îmbunătăţiri stării de sănătate a organismului.

eu sunt dependenta de cafeaua de dimineata,beau o singura cafea(cana) in timpul orelor de serviciu,oricum primele inghitituri de cafea imi fac o deosebita placere

Nu numai tie... :idea:

Bibi a scris:

Nu numai tie... :idea:

adica si tie iti fac placere inghititurile mele de cafea

si mie imi plac ...inghititurile tale...aud cum le galgai...

bre , ale mele ...

ARBORELE DE CACAO

Studii recente de botanica atesta existenta primului arbore de cacao in jurul anului 5000 IH de-a lungul raului Orinoco, la granita dintre Columbia si Venezuela. In istorie, arborele de cacao apare de-abia in jurul anului 600 IH, in teritoriile din peninsula Yucatan, Chiapas si coasta de vest a Guatemalei, unde civilizatia antica Maya a pus bazele primei plantatii de cacao. Denumirea provine din "chocolatl" sau "xocolat", care era o bautura pentru clasa superioara. Aceasta bautura era preparata prin amestecarea pudrei obtinute prin macinarea boabelor prajite, impreuna cu apa si condimente. Avand un gust foarte aromat si putin amarui, bautura era considerata a avea proprietati magice.

Arborele de cacao (Theobroma cacao) aparţine genului Theobroma, familia Malvaceae. Acest gen cuprinde 20 de specii de arbuşti ce ating 4-5 m înălţime, cu frunza verde tot timpul anului, care cresc în pădurile tropicale din America latină. Denumirea ştiinţifică a plantei a fost dată de naturalistul sudez Carl von Linné.

Seminţele din fructele arborelui de cacao conţin teobromină şi într-o concentraţie mai redusă cofeină. De asemenea florile cresc direct din trunchi şi nu pe ramuri, ca la alţi arbori

o fi existand inca de atunci...dar care ar fi proprietatile magice?

dar ce te intereseaza pe tine mai ?

na... ca poate esti satisfacuta acum
Cacaua boabe si cacaua pudra
Cacaua boabe
Ca si cafeaua, acest produs, ce se extrage din semintele arborelui de cacao (Theobroma cacao) din familia Sterculiaceae - cultivat in plantatiile din zonele tropicale, face parte din marea grupa a stimulentelor naturale. Fructele acestui arbore au forma alungita, cu lungimea de 20-25 cm si greutatea de 300-500 g. In interiorul pulpei zemoase se gasesc boabele de cacao dispuse in randuri, avand dimensiuni diferite, in functie de specie. Un arbore de cacao produce circa 40 de fructe, de la care se pot recolta pana la 1 kg de boabe de cacao, iar un fruct contine 25-40 boabe.
Odata ajunse la maturitate, fructele sunt recoltate, apoi taiate si invelisul lor este desfacut. Semintele sunt scoase apoi prin presare si supuse unui proces de fermentare timp de 5-6 zile in gramezi de circa 1 m (inaltime), in aceasta perioada are loc mai intai o fermentatie alcoolica, apoi una acetica a pulpei ramase pe seminte.
Concomitent cu desprinderea pulpei de seminte, are loc si un proces de fermentare in interiorul boabelor de cacao, care modifica practic tesuturile vii si embrionul, proces care inlatura pericolul de incoltire a semintelor, in acest fel se produce o oxidare partiala a substantelor tanante, datorita careia gustul astringent al boabelor de cacao este atenuat. Prin aceasta fermentare boabele de cacao isi imbunatatesc calitatile organoleptice prin disparitia gustului amar, dezvoltarea substantelor aromatizante si schimbarea culorii acestora din violet in brun. Dupa fermentare, boabele de cacao se usuca in instalatii speciale la o temperatura de 60-65°C.
Boabele de cacao au, de regula, dimensiuni reduse (6-24 mm lungime; 12-16 mm latime; 4-9 mm grosime si greutatea de circa 1 g). Ele sunt compuse din doua cotiledoane gemene si invelis (coaja de cacao), care reprezinta 12-18% din greutatea bobului. O caracteristica de baza a boabelor de cacao o reprezinta corpusculele Mitzerlich (perisori cu gamalie ai peliculelor subtiri care acopera cotiledoanele, vizibili numai la microscop). Prezenta acestor corpuscule in orice produs care contine cacao dovedeste ca acesta contine boabe de cacao prelucrate.
In situatia in care cacaua a fost obtinuta din coji, semnul caracteristic este aparitia Ia microscop a celulelor scleroidale (pietroase) in forma de potcoava cu pereti ingrosati. Constatarea unui numar important de celule scleroidale in produs, dovedeste ca in acesta au fost introduse, cu siguranta, coji ale boabelor de cacao. Coaja contine deci mai putina grasime (4-5%), mai multa celuloza (circa 15%) si pentozani (8-11%). Pudra de cacao obtinuta din coaja boabelor este denumita cacao vella si are un continut important de acid pectic (circa 4,8%) raportat la substanta degresata, in timp ce in miezul boabelor de cacao se gaseste acid pectic in cantitati mult mai reduse (0,12-0,20%).
Untul de cacao.
Miezurile de cacao fara coji contin 50-55% grasimi, care poarta denumirea de unt de cacao. Acesta se obtine prin presarea la cald a boabelor de cacao decorticate si prajite (torrefiate), precum si din semintele altor varietati ale arborelui de cacao.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca untul de cacao sunt:

consistenta: solida, sfaramicioasa la temperatura de 20°C;
culoare: alba-galbuie in stare solida si galbena clar in stare topita;
gustul: dulceag, specific, iar mirosu aromat;
temperatura de solidificare: 21-27°C;
indicele de iod: 33-38;
coeficientul de saponificare: 193-197;
indicele de refractie: 1,4566-1,4579 (la temperatura de 40°C);
punct de topire: 30-35°C;
aciditate: (in acid oleic) maximum 1,69 g%. Untul de cacao se compune din gliceridele acizilor (oleic, stearic, palmitic si linolic). Aceasta grasime contine circa 55% oleo-palmito-stearina.
Un alt component de baza al boabelor de cacao este teobromina (dimetil-xantina), un alcaloid care se gaseste in stare legata ca si cofeina si care variaza intre 1 si 2,4%. Aceasta substanta ingerata in organism actioneaza asupra sistemului nervos si asupra muschiului cardiac, in doze mari fiind chiar otravitoare. Dupa datele din literatura de specialitate medicala, doza mortala de teobromina pentru un iepure este de 1 g, iar pentru un om este de 10 g. Dozele de teobromina din ciocolata sunt insa extrem de mici (circa 0,4%), motiv pentru care ciocolata consumata in cantitati obisnuite nu este vatamatoare. Prin urmare, pentru ca actiunea teobrominei sa fie daunatoare ar trebui sa se consume dintr-o data 2,5 kg ciocolata, ceea ce nu este posibil.
De asemenea, boabele verzi de cacao contin un pigment rosu, solubil in alcool, antocianidina, pigment care este denumit rosu de cacao, in boabele de cacao se gasesc sub diverse forme si substante tanante, care pot ajunge chiar pana la 17%. Calitatile inferioare de cacao contin in cantitate mare aceste substante, care dau un gust astringent. Desi se gasesc in cantitate destul de redusa (circa 0,001%), uleiurile eterice atribuie boabelor de cacao aroma lor specifica. Productia mondiala de cacao este evaluata la circa 1,5 mil. t anual - principalul producator fiind Africa si in mai mica masura cele doua Americi (Centrala si de Sud).
Soiurile de boabe de cacao se deosebesc dupa calitate si aceasta este determinata de conditiile pedoclimatice in care sunt cultivati arborii de cacao. Dintre soiurile de cacao cele mai raspandite amintim Bahia si Para din Brazilia care sunt soiuri ieftine, iar ca soiuri de buna calitate enumeram: Arriba (Ecuador), Maracaibo, Puerto Cabello si Caracas (Venezuela), Trinidad (insulele Antile). Soiurile Acera si Thome (Africa) sunt soiuri de calitate inferioara, iar soiurile Ceylon si Java sunt soiuri de calitate buna.

Cacaua pudra


Pudra de cacao este un produs fin macinat, obtinut din turtele rezultate la presarea miezului boabelor de cacao. Acest produs se intrebuinteaza in amestec cu zahar, cu apa fierbinte sau cu lapte, la prepararea bauturilor de cacao (la o cana utilizandu-se 5-10 g de pudra de cacao).
Procesul tehnologic de obtinere a pudrei de cacao incepe cu prajirea boabelor de cacao, concasarea acestora si macinarea lor fina, procese care se realizeaza prin aceleasi metode tehnologice utilizate la fabricarea ciocolatei. Masa de cacao macinata se preseaza la tempe­ratura de 70-80°C, in prese hidraulice (la circa 640 atm), extragandu-se astfel prin presare si o parte din untul de cacao (40-45%), materie prima ce se utilizeaza la fabricarea ciocolatei. Turtele rezultate se zdrobesc, se macina la dezintegrator si se cern printr-o sita fina (cu minimum 1600 ochiuri pe cm2) sau se separa in particule fine aplicand principiul zvantarii. Pudra de cacao este apoi dirijata catre masinile de ambalat, care executa operatiunile de umplere si inchidere a recipientelor in care se ambaleaza acest produs.
Sunt comercializate doua tipuri de cacao pudra:
a) cacaua pudra netratata;
b) cacaua pudra tratata sau cacaua solubila.


Cacaua solubila.
Este obtinuta din masa de cacao tratata cu substante alcaline si apoi prajita din nou si macinata fin. Ca substante alcaline se utilizeaza carbonarul de sodiu si potasiu sau carbonarul de amoniu in proportie de 1% fata de masa prelucrata. Tratamentul cu substante alcaline nu mareste cantitatea de substante organice real solubile din cacao, mareste insa, in mica masura, cantitatea de substante minerale solubile.
De asemenea, acest tratament chimic micsoreaza cantitatea de substante tanante, neutralizeaza acizii organici din boabele de cacao, saponificand acizii grasi liberi. Prezenta grasimii saponificate si actiunea substantelor alcaline asupra proteinelor maresc proprietatile coloidale ale suspensiei de cacao, asigurandu-i o mai buna solubilitate.
In afara de pudra de cacao naturala, se fabrica de asemenea si surogate de cacao, care contin de regula amestec de pudra de cacao cu adaosuri ca: faina de soia, faina de ovaz etc., caz in care pe eticheta surogatului de cacao trebuie sa fie mentionate, in mod obligatoriu, adaosurile continute.

Proprietati organoleptice pentru cacaua pudra naturala :
aspect: pulbere fina uniforma in toata masa produsului, fara aglomerari stabile, solubila 100% in apa calda;
culoare: bruna inchis uniforma in masa;
gust si miros: caracteristic, aromat, bine precizat, fara gust si miros strain.
Proprietati flzico-chimice pentru cacaua pudra naturala
umiditate: maximum 6%;
grasimi (raportat Ia substanta uscata): minimum 22%;
celuloza bruna (raportat la substanta uscata): maximum 10%;
cenusa totala (raportat la substanta uscata si degresata): maximum 10%;
impuritati mecanice feroase sub forma de pulberi: maximim 0,1% pe kg de produs:
- Cu (mg/kg produs): maximum 50;
- Zn (mg/kg produs): maximum 75;
- Pb (mg/kg produs): maximum 1,5;
- Sn (mg/kg produs): maximum 3;
carbonati alcalini (in carbonat de potasiu): maximum 6% (raportat la substanta uscata si degresata).
Nu se admite in consum cacao pudra careia i s-a adaugat coaja de cacao sau de alta natura, precum si substante amidonoase sau substante straine fructului de cacao, substante minerale sau coloranti de orice natura.
Prelevarea mostrelor pentru analize: din ambalajele deschise se extrag din diferite loturi probe elementare de circa 25-30 g, din care se constituie proba omogenizata. Din aceasta se formeaza o proba de laborator de circa 500 g. Pentru proba de pudra de cacao in ambalaje de desfacere se preleva pana la 0,01 0/00 din totalul ambalajelor.
Ambalarea: produsul va fi ambalat in saci din hartie (din 4 foi) sau polietilena egalizati la 25 kg netto. Ambalajele de transport (lazi din lemn sau cartoane) trebuie sa fie rezistente, uscate si fara mirosuri straine.
Depozitare si transport: pudra de cacao se depoziteaza in incaperi uscate, dezinfectate, curate si bine aerisite la o temperatura de maximum 18°C (fara variatii bruste de temperatura) si la o umiditate relativa a aerului de maximum 65%). In timpul transportului, pudra de cacao trebuie sa fie ferita de umezeala si de schimbari bruste de temperatura.

mah...la mintea mea mai bine spuneai in doua vorbe...ai scris atataaaaaaaaaa....